Lingura traditionala




Toamna trecută, pregătind niște modificări prin livadă, am tăiat unul dintre meri. Pomul nu era foarte înalt, așa încât trunchiul nu putea în nici un caz să fie transformat în scândură. Butucii din imagine au între 30 și 40 de centimetri.




M-am gândit, totuși, că este un bun prilej să intru și în alt domeniu al lemnăritului, anume cioplitul de linguri. După ce am cercetat blogurile prietenilor și câteva alte resurse on-line, am pornit la treabă. Am îndreptat fața unei bucăți de lemn și am trasat pe ea conturul dorit.



După aceea, am încercat să mă apropii de conturul trasat în creion. Am cioplit cu toporișca atât cât m-am încumetat – adică nu suficient – și am continuat lucrul cu un cuțit la exterior și cu o daltă încovoiată la interior. E de la sine înțeles că toată treaba asta, mai ales cioplitul cu un cuțit nepotrivit, mi-a prilejuit multe neplăceri. Vreme de câteva luni, lingura mea a rămas în stadiul de „blank”, prilej de năduf de fiecare dată când o vedeam pe masă.


 De curând, am avut plăcerea să vizitez Târgul de Mărțișor de la Muzeul Țăranului Român, unde l-am ținut de vorbă preț de câteva ore pe David de la Gândul de Lemn. Luându-mi inspirația de la el, dar și de la Eugen Mănișor, mi-am regăsit curajul și apetitul de lucru.

Astăzi am terminat lingura, care arată așa.



Am destule nemulțumiri în ceea ce o privește. Forma e imperfectă, căușul e prea adânc, decorațiunea e făcută de mântuială. Se anunță a fi, totuși, o ustensilă de bucătărie utilă. În plus, mi-a dat prilejul să înțeleg mai bine câteva tehnici și să apreciez mult mai mult reușitele prietenilor mei.


Comentarii

  1. Sai liniștit prietene, că eu nici acum nu pot să zic că le fac așa cum aș vrea! E nevoie de mult exercițiu, multe încercări, scule bine ascuțite și ... o pereche de mâini care să mai execute și ceea ce îți imaginezi tu, nu ceea ce vor ele :) Mult succes și așteptăm să vedem și alte rezultate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este stimabile domn Eugen,intradevar este nevoie de multa practica,scule bine ascutite si evident sa ai putin din ,,acel,, mestesug,chemarea .. !!! Rezultatele apar la un moment dat,cu calm si multa pasiune.Pana acum 5 ani,nu aveam nimic in comun cu cioplitul si sculptatul in lemn,iar in momentul de fata primesc cereri atat din tara cat si de afara ! De mentionat ca ceea ce am cioplit-sculptat pana acum,sunt expuse intr-un foisor in curte,si deja este plin.Ideea de a vinde nu ma incanta deloc,mai degraba merg pe varianta trocului,un fel de schimb de experienta.Numai bine va doresc,lame ascutite,sa-i dam bataie !

      http://iojagabriel.blogspot.ro/

      Ștergere
  2. Eu zic ca pentru inceput te-ai descurcat foarte bine. Practic ai dovedit ca se poate, acum e nevoie de perseverenta si rabdare.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu va necajiti in privinta aspectului lingurii !! Lingura asa a vrut sa iasa ! Daca ma gandesc bine la prima lingura ce am facut-o,acum zambesc,dar in urma cu 5 ani am vrut sa o bag in soba ::)) . Se numeste lingura fomistului,si numai a lingura nu arata,dar credeti-ma,prietenii,rudele,si cativa blog-eri mi-au oferit sume chiar de invidiat pe dumneaei !! Eu cioplesc linguri din toate esentele posibile,si la fiecare le dau nume,a alpinistului,dragostei,lingura lui Ignor,etc...Asa ca sfat,practica spune tot,cum spunea si dl Eugen,rabdare,lame ascutite,si mult suflet ! Ma retrag dar nu inainte de a va indemna la mult spor !!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu