Un dulap de garaj

Ceea ce trebuia să devină garajul nostru a devenit de multă vreme atelierul meu. Numai că, din când în când, istoria se răzbună și atelierul trebuie să găzduiască lucruri ce și-ar fi avut rostul în garaj.

Așa, de exemplu, sunt anvelopele de iarnă sau vară. Până acum, le țineam într-o magazie exterioară, dar, trebuie să recunosc, condițiile erau departe de a fi bune. Fără tragere de inimă, am primit să le găzduiesc în atelier, dar am simțit nevoia să le fac un dulap.

Timpul era foarte scurt, așa încât nici nu am luat în calcul sisteme de îmbinare trainice și frumoase, dar laborioase, cum sunt cozile de rândunică. Am apelat direct la un sistem de prindere prin înșurubare (pockethole screw joinery), iar pentru asta am folosit jigul Undercover de la Wolfcraft – varianta economică a celui pus pe piață de Kreg.

Pe partea pozitivă, dulapul a devenit utilizabil în câteva ore (nu sunt încă hotărât dacă să-l declar terminat sau nu). Pe partea negativă, am folosit nu mai puțin de 28 de șuruburi pentru a îmbina cinci scânduri, iar aspectul legat de trăinicie încă nu e lămurit. În plus, găurile specifice trebuie ascunse cu grijă, pentru că sunt foarte inestetice.

Ca proces, e de notat că atunci când îmbinarea se face chiar pe marginea unei scânduri, sau când dai peste un nod, devine foarte important să faci o gaură pilot. În plus, e foarte important să folosești șuruburile corecte. Cele cu cap conic sunt cu totul de evitat, deși producătorul asta oferă în cutia care însoțește jig-ul. Trebuie folosite, în schimb, cele cu cap semirotund, care nu au tendința de a se transforma într-o pană care separă fibra lemnului.   

Deocamdată, anvelopele stau cuminți la locul lor, iar pe blatul de sus s-au aglomerat deja lucruri care se adunaseră pe podea. Ce se va întâmpla pe viitor, rămâne de văzut.