Un soldat de nadejde



Până în pragul celui de-al doilea Război Mondial, în țara noastră se dezvoltase un stil național în artele decorative. Artizanii se raportau în mod conștient la un corp de motive și tehnici tradiționale, pe care le foloseau în mod creativ, interpretându-le și prin lentila stilurilor majore ale epocii, cum ar fi Art Nouveau sau mai apoi Art Deco. Perioada comunistă a reprezentat o epocă de stagnare din punctul acesta de vedere. Sigur că au existat creatori populari și oameni care au continuat să culeagă și să păstreze meșteșugurile tradiționale, dar a lipsit din păcate elementul creator, acea scânteie care preia un element comun și îl introduce într-un nou dialog, îl face să vorbească pe limba modernității.

După Revoluție, am văzut că a început să apară și aici o nouă școală de design, una care încearcă să reînnoade firul dezvoltării organice a unei școli naționale. Inspirat de acești tineri creatori, am folosit câteva din tehnicile lor pentru a da un stil mobilierului de bucătărie pe care îl tot proiectez.

Am ceva probleme în a vizualiza forma definitivă a mobilierului, așa încât am hotărât să începem cu o piesă izolată, un dulap îngust și înalt, căruia dintr-un motiv sau altul i se spune și „soldat”. Coloana de doi metri înălțime și cele 7 coșuri aferente sunt metalice. Le-am găsit la MAM Bricolaj pentru un preț absolut rezonabil și nu am ezitat să le cumpărăm. 

În jurul lor am construit dulapul, din lemn de brad încleiat. Cu totul, am cumpărat două plăci late de 60 de centimetri și lungi de 2,5 metri și o placă de 40*200cm. 




Îmbinările dulapului sunt simple, datorită coloanei metalice, care preia mare parte din stresul structural. În partea de jos, acolo unde îmbinările sunt invizibile, am folosit șuruburi (pocket screws). Totuși, în partea de sus, acolo unde soldatul se ridică dincolo de nivelul frigiderului, am ales coada de rândunică, din motive estetice. 

Întregul corp a rămas nefinisat, pentru că mi se pare că bradul natural se potrivește de minune în bucătăria noastră cu pereți verzi, gresie pământie și faianță crem. 

Pentru ușă, am folosit câteva motive populare, dintre cele folosite pentru cusăturile straielor tradiționale din zona Prahova.  
 



Peste câteva zile mă voi întoarce la proiectarea bucătăriei. Vom vedea atunci dacă designul soldatului este suficient de puternic pentru a trage după sine stilul întregii bucătării.

Comentarii