De la bun
început, am plănuit dimpreună cu soția ca dormitorul nostru, aflat la mansardă,
să fie decorat în stil japonez. Însă atunci când am vrut să instalez corpurile
de iluminat, lucrurile nu se aliniau așa cum se cuvine, așa încât a trebuit să
fac două rame pentru a masca diferențele.
Stilul ales a
fost, evident, cel japonez, cu îmbinări simple, de tip lap joint. Ca lemn, am
folosit câteva resturi de eucalipt din proiectele anteriore și o scândură de
brad.
În proiectul
acesta, am folosit foarte mult fierăstrăul circular, care m-a ajutat nu numai
să dimensionez diferitele piese, ci și să tai îmbinările.
Pe spatele
scândurii de brad care alcătuiește centrul, am tăiat cu freza un canal
suficient de adânc pentru ca firele electrice să își găsească locul fără
probleme.
Ramele sunt
prinse în perete cu patru șuruburi fiecare, două în colțurile de sus, mascate
cu cepuri aparente, două la mijloc, care susțin în același timp și lampa. Am
adăugat cepuri aparente și în colțurile de jos, de dragul simetriei.
Pentru a anima un
pic spațiul din mijloc, am decis să adaug câte un haiku.
Ambele îi aparțin lui Matsuo
Bashō (1644-1696). Cel din stânga, „古池や蛙飛びこむ水の音” s-ar
traduce „bătrânul eleșteu / în care sare o broască / clipocitul apei”, iar cel
din dreapta, „花の顔に晴れうてしてや朧月” ar fi în română, aproximativ, „chipul
unei flori / se simte sfios / luna
încețoșată”. Îi mulțumesc amicului Goagăl pentru poeme și traducerea lor
în engleză.
Cât despre transferul
poemelor pe lemnul de brad, aici am a-i mulțumi mezinului Iutiub, care mi-a dat
mai multe sugestii. Se începe cu printarea la o imprimantă laser a imaginii
întoarse în oglindă. După ce se așează fața imprimată pe lemn, se aplică pe
spatele hârtiei un solvent. Aici, posibilitățile sunt mai multe: solvent pentru
lac, white spirit, xylene, mediu acrilic sau acetonă. Am experimentat cu aproape
toate, dar numai cea din urmă a dat rezultate. Presimt că pe viitor îmi voi
face eu însumi aprovizionarea cu acetonă, ca să nu mai atentez la stocurile
soției.
Rezultatele au
fost mai mult decât mulțumitoare:
În continuare, am
trecut la realizarea cepurilor aparente. Am vrut să le rotunjesc capetele,
pentru a introduce și niște forme mai dulci în completarea unghiurilor drepte
ale ramei. Am folosit tehnica sugerată de William Ng aici.
Tija e introdusă în bormașină, după care se trece capătul peste mai multe grade
de hârtie abrazivă. În final, capătul e șlefuit pe un burete abraziv.
În încheiere, am
aplicat un strat de ulei natural de la V33. Am mai folosit lacul acesta și sunt
foarte mulțumit de el.
Produsul final
arată așa:
E drept că pentru
moment lampa este mult mai închisă decât rama, dar mă bazez pe prietenele
noastre ultra-violetele pentru a închide cât mai curând culoarea eucaliptului
și a da un aspect mai puțin discordant.
Aceasta e o
privire de ansamblu asupra camerei, cu lămpile montate.
Pe viitor, dar nu
foarte curând, voi face și o noptieră în stil japonez, pe care să așezăm un bonsai. Până atunci, inspirație
berechet, buget mic, timp deloc.
Comentarii
Trimiteți un comentariu