O rama simpla de tablou



După două proiecte ceva mai ample, a venit acum rândul unuia lipsit de complexități: o ramă de tablou. Tabloul a fost pictat de o elevă la liceul de artă, iar noi îl aveam pe acasă de vreo patru ani, după ce îl cumpărase soția mea cu prilejul unei acțiuni de caritate. Mi-am amintit de el după ce am terminat oglinda și băncuța de hol și mi-am dat seama că peretele are nevoie de un accent, preferabil în forma unui tablou cu temă rustică.

Am scos din grămăjoara mea de lemne ultimul crâmpei de iroko, cu gândul că nuanța închisă a lemnului va veni foarte bine în completarea liniei cromatice a tabloului.


Proporțiile mi-au fost dictate în întregime de dimensiunile tabloului, și anume 30/40 cm.Am hotărât să folosesc o îmbinare foarte simplă, în 45o, ranforsată cu o lamelă de fag (splined mitre joint). Pentru a-mi ușura munca, am construit două jig-uri. 


Primul constă într-o foaie de placaj pe care am prins două șipci aliniate într-un unghi perfect drept una față de cealaltă. Asta ajută la eliminarea erorilor cumulative care apar când încerci să tai 8 colțuri de 45o fiecare. 


Al doilea jig ajută la tăierea slotului pentru lamela de ranforsare și constă într-un rest de panel pe care am fixat două șipci la un unghi sensibil mai mic de 90o. 

Raționamentul a fost astfel: dacă unghiul de atac, adică unghiul format de șipcă și patul fierăstrăului circular, este de exact 45o, atunci la îmbinarea va forma un triunghi dreptunghic. 




Un asemenea unghi, însă, e greu de realizat și atunci am preferat să introduc eu însumi o eroare, crescând unghiul de atac, în așa fel încât să fiu sigur că la mijlocul îmbinării există un spațiu gol, și nu un obstacol care să împiedice lamela de ranforsare să atingă ambele colțuri.     

În continuare, am lipit segmentele și am șlefuit îmbinările, pentru a elimina orice diferență de nivel. 



Motivul zigzag-ului pe care l-am ales pentru decorația ramei este de inspirație țărănească și l-am preferat pentru simplitatea și discreția lui: am dorit ca rama să adauge tabloului o sugestie de stil neo-țărănesc în plus, nu să îl sufoce cu prea multe simboluri și să distragă atenția de la el.


În final, am șters toată suprafața cu o cârpă îmbibată în baiț, doar cât să închidă la culoare porii lemnului și am adăugat, ca finish, un simplu strat de ceară.


Acesta este rezultatul final și cum arată tabloul în contextul mai larg.



Comentarii