Am primit de curând
de la tatăl meu mai bine de douăzeci de dălți pentru sculptură, dintre cele adunate
de el de-a lungul vieții. Majoritatea sunt vechi de 20-30 de ani, dar toate
sunt foarte bune încă, având nevoie doar de puțină grijă la ascuțire.
Pentru a le putea
păstra așa cum se cuvine, m-am hotărât să fac o cutie din lemn de brad,
folosind deja obișnuitul panel încleiat.
Dimensiunile și
proporțiile au fost dictate exclusiv de colecția de dălți – cea mai lungă
dintre ele a dictat lungimea sertarelor, iar cea cu profilul cel mai accentual le-a
stabilit adâncimea. După un calcul sumar, am ajuns la concluzia că îmi trebuie
patru sertare și, înarmat cu cifrele acestea, am intrat în atelier.
Sertarele sunt
îmbinate în coadă de rândunică și alunecă pe șine din lemn. Pentru a reduce cât
mai mult din greutate, am socotit că nu este nevoie să le mai adaug și un fund
din placaj.
Fețele sertarelor
au primit o margine decorativă, realizată cu ajutorul frezei și al unui cuțit
de rotunjire.
Pentru carcasă,
am folosit tot îmbinarea în coadă de rândunică, dar de data aceasta am decis să
experimentez cu pinii extra-subțiri. Am trecut prin câteva momente de emoție,
dar în final totul s-a aliniat așa cum trebuie, iar ritmul formelor este unul
plăcut ochiului. Pentru a crea un ecou al rotunjimii sertarelor, am îndulcit și
colțurile carcasei.
După ce am încercat
un nou tip de coadă de rândunică și nu am dat greș, m-am încumetat la încă un
experiment – intarsia. Am găsit într-un ungher o bucățică de eucalipt rămasă
din 2013 și am decupat-o în forma monogramei mele.
Am transferat conturul
pe cutie, iar în continuare am folosit freza cu un cuțit de 4 mm pentru a
elimina cea mai mare parte din lemnul de prisos. In final, am corectat
contururile cu ajutorul cuțitului și dălții.
Procesul nu a
fost nici pe departe lipsit de probleme. Am depășit cu freza conturul, cu dalta
am tăiat un pic mai mult decât trebuia, iar adeziv am pus mult, mult prea mult.
Cred că mare parte dintre probleme ar fi ușor de evitat dacă aș folosi, așa cum
se obișnuiește, furnir subțire, și nu ditamai bucata de 6 milimetri.
Chiar și așa, rezultatul
final nu e cu totul urât.
În continuare, am
terminat sertarele, adăugând mânere făcute din aceeași bucată de eucalipt și am
lăcuit toate piesele.
După toate peripețiile,
produsul final arată așa:
Ca de obicei un lucru frumos. Buna treba !
RăspundețiȘtergereMultumesc mult!
Ștergere